AI Act: ce se schimbă efectiv pe 2 august 2026 (și ce a fost amânat)

01Ce intră efectiv în vigoare pe 2 august 2026

Regulamentul (UE) 2024/1689 nu s-a aplicat niciodată „dintr-o bucată”: are un calendar în trepte, iar 2 august 2026 e treapta aplicării generale. Concret, de la această dată devin aplicabile obligațiile de transparență din Articolul 50 și cadrul de sancțiuni al regulamentului. Nu e o formalitate: Articolul 50 e chiar partea care atinge firmele obișnuite, nu doar marii dezvoltatori de modele.

02Articolul 50: obligația care atinge firmele obișnuite

Articolul 50 nu se ocupă de riscuri exotice, ci de un principiu simplu: omul trebuie să știe când vorbește cu o mașină sau când vede conținut fabricat de o mașină. De aici derivă obligații care privesc firme care nu se consideră deloc „companii de AI”:

• Chatbot pe site sau pe WhatsApp: persoana trebuie informată că interacționează cu un sistem AI, dacă nu e evident din context. Un chat de suport „uman” care e de fapt un bot intră direct aici.
• Conținut generat cu AI: marcarea într-o formă lizibilă pentru mașină e obligația FURNIZORULUI sistemului generativ (art. 50(2)) — cade pe cel care îți vinde unealta, nu pe tine. Ca utilizator, obligația ta pe text (art. 50(4)) e îngustă: doar textul publicat pentru a informa publicul asupra unor chestiuni de interes public ȘI fără revizuire editorială umană. O postare de marketing citită de un om înainte de publicare nu intră aici.
• Deepfake — conținut care seamănă cu persoane, locuri sau evenimente reale: obligație explicită de divulgare.
• Sisteme de recunoaștere a emoțiilor sau de categorizare biometrică: persoanele expuse trebuie informate. Aici intră unele soluții de „analiză a clienților” din retail, adesea fără ca firma să realizeze.

03Cine te sancționează în România — răspunsul incomod

AI Act e regulament european: se aplică direct, fără transpunere națională. Dar desemnarea autorităților care supraveghează și sancționează ține de legislația națională de aplicare — iar în România aceasta încă nu există ca lege. Din memorandumul guvernamental din 12 martie 2026 reiese direcția propusă: ANCOM ca autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact, ADR ca autoritate de notificare, ANSPDCP pentru zonele care ating date personale, iar ASF și BNR pentru sectorul financiar.

04Cadrul de sancțiuni: cifrele reale, pe categorii

Se aplică plafonul cel mai mare dintre sumă și procent. Pentru IMM-uri și start-upuri regula e INVERSATĂ, nu redusă: se aplică plafonul mai mic dintre cele două (art. 99 alin. (6)) — un calcul diferit, nu o reducere procentuală. Titlul cu „35 de milioane” se referă la practicile interzise, categoria în care o firmă obișnuită ajunge cel mai greu. Obligația care te privește realmente de pe 2 august, transparența, stă în banda de mijloc.

05Ești furnizor sau doar utilizator? Distincția schimbă aproape tot

AI Act împarte obligațiile în funcție de rolul pe care îl joci, iar majoritatea firmelor din România se încadrează în rolul mai ușor — fără să știe. Furnizorul este cel care dezvoltă un sistem AI ori îl pune pe piață sub numele sau marca sa. Utilizatorul (în limbajul regulamentului: cel care implementează sistemul) este cel care îl folosește în activitatea proprie. Dacă ai cumpărat un abonament și îl folosești așa cum vine, ești utilizator.

06Ce faci concret în următoarele două săptămâni

• Inventariază sistemele AI folosite în firmă, inclusiv funcțiile AI din produsele cumpărate pentru altceva. Fără inventar, orice altceva e ghiceală.
• Clasifică fiecare sistem: interzis (Art. 5) / risc ridicat / obligație de transparență (Art. 50) / risc minim. Majoritatea vor cădea în ultimele două.
• Rezolvă transparența acolo unde se aplică: o propoziție vizibilă la chatbot, marcarea conținutului generat, informarea la recunoașterea emoțiilor. Sunt schimbări de ore, nu de luni.
• Închide obligația de alfabetizare AI (Art. 4) — în vigoare din februarie 2025, deci deja restantă la multe firme: personalul care folosește AI trebuie să înțeleagă ce poate și ce nu poate face instrumentul.
• Documentează. Într-un control, diferența dintre „am făcut” și „pot dovedi că am făcut” este întreaga discuție.