Starea NIS2 în România 2026 — raport pe 18 sectoare
NIS2 a trecut în România din faza „afli că te privește” în faza „ți se cere să dovedești”: OUG nr. 155/2024 e în vigoare și aprobată prin Legea nr. 124/2025, termenul inițial de înregistrare a expirat în 2025, iar obligațiile — de la măsurile art. 13 la autoevaluarea anuală — curg pentru toate entitățile aflate în scop. Raportul de față face inventarul: ce e în vigoare și ce termene au trecut, ce se vede transversal în cele 18 sectoare din Anexele I–II și unde e fiecare sector — cu câte un mini-raport dedicat pentru fiecare.
01Cadrul în vigoare: OUG nr. 155/2024, Legea nr. 124/2025 și DNSC
NIS2 în România, pe scurt — starea la zi
- Actul de bază
- OUG nr. 155/2024, aprobată cu modificări prin Legea nr. 124/2025
- Autoritatea
- DNSC — supraveghere, registrul entităților (platforma NIS2@RO), primirea raportărilor de incidente (PNRISC)
- Înregistrarea
- art. 18 — termenul inițial a expirat în 2025; modificările ulterioare se comunică în cel mult două săptămâni (datele principale) sau trei luni (celelalte)
- Măsurile minime
- art. 13 lit. a)–j) — cele 10 măsuri de management al riscului (Directiva art. 21)
- Raportarea incidentelor
- art. 15 — alertă timpurie în 24h, notificare în 72h, raport final în 1 lună (Directiva art. 23)
- Ritmul anual
- art. 12 (4) — autoevaluarea de maturitate transmisă la DNSC; entitățile esențiale depun și plan de remediere în 30 de zile (art. 12 (5))
- Sancțiuni
- până la 10 mil. € sau 2% din cifra de afaceri (esențiale) / 7 mil. € sau 1,4% (importante); contravenții distincte per obligație (art. 60)
Cu alte cuvinte: nu mai există „NIS2 vine”. Cadrul e complet, termenele-cheie au trecut, iar diferența dintre entități nu mai e informarea, ci implementarea — și, mai ales, capacitatea de a o dovedi. Neînregistrarea, lipsa autoevaluării sau neraportarea unui incident sunt încălcări de sine stătătoare, sancționabile independent de orice atac: poți fi victima unui incident și amendat pentru tăcere.
02Cele două anexe și pragurile de mărime
Regula generală de intrare în scop e simplă: activezi într-unul dintre cele 18 sectoare din anexe și ai cel puțin 50 de angajați sau peste 10 milioane de euro cifră de afaceri. Clasificarea urmează sectorul și mărimea: firmele mari din Anexa I (250+ angajați sau peste 50 mil. €) sunt de regulă entități esențiale — supraveghere proactivă, plafon de amendă de 10 mil. € sau 2%; restul entităților în scop sunt de regulă importante — supraveghere reactivă, plafon de 7 mil. € sau 1,4%. Excepțiile contează: furnizorii de DNS, registrele TLD, serviciile de încredere și comunicațiile electronice publice intră indiferent de mărime, la fel entitățile administrației publice desemnate de lege.
| Anexa | Sectoarele | Regimul tipic |
|---|---|---|
| Anexa I — criticitate înaltă (11 sectoare) | Energie · transport · sectorul bancar · infrastructurile piețelor financiare · sănătate · apă potabilă · ape uzate · infrastructura digitală · furnizorii de servicii TIC gestionate (MSP/MSSP) · administrația publică · spațiu | Firmele mari → entități esențiale; cele mijlocii → de regulă importante. Pentru bancar și piețe financiare, DORA e lege specială. |
| Anexa II — alte sectoare critice (7 sectoare) | Servicii poștale și de curierat · gestionarea deșeurilor · industria chimică · producția de alimente · producția manufacturieră (anumite ramuri) · furnizorii digitali · organizațiile de cercetare | Peste prag → de regulă entități importante; obligațiile de fond sunt aceleași ca la esențiale. |
03Ce se vede transversal, în toate sectoarele
Analiza celor 18 sectoare scoate la iveală mai puține diferențe decât ne-am fi așteptat — și câteva constante care se repetă indiferent de domeniu. Cea mai importantă e distanța dintre obligație și implementare la entitățile mijlocii: obligațiile sunt uniforme prin lege, dar capacitatea de a le duce variază enorm, iar zona în care distanța e cea mai mare e aceeași peste tot — nu tehnologia, ci formalizarea: politici aprobate de conducere, dovezi, registre, proceduri exersate.
- Lanțul de aprovizionare a devenit motorul de facto al aplicării: obligația entităților de a-și evalua furnizorii critici (art. 13 lit. d)) împinge cerințele prin contracte și chestionare mai repede decât orice control — inclusiv către firme care nu sunt ele însele în scop.
- Convergența IT/OT e firul roșu al sectoarelor industriale (energie, apă, deșeuri, chimie, alimente, producție): aceleași două lacune revin la evaluări — accesul de la distanță al furnizorilor fără MFA și separarea rețelelor declarată, dar nereală.
- Dublul regim juridic e regula, nu excepția: NIS2 + GDPR (sănătate, platforme, administrație), NIS2 + legislația de mediu (ape uzate, deșeuri, chimie), NIS2 + DORA (bancar, piețe financiare). Procedura de incident scrisă pentru un singur ceas e lacuna procedurală cea mai des întâlnită.
- Securitatea reală și conformitatea demonstrabilă nu coincid: sectoarele tehnice (MSP-uri, furnizori digitali) au adesea măsuri solide nedocumentate; sectoarele îndelung reglementate au documente fără adâncime tehnică. Legea — și piața — le cer pe amândouă.
Studiul de caz al anului vine din administrația publică: atacul asupra ANCPI, care a blocat tranzacțiile imobiliare la nivel național. Conform declarațiilor publice ale directorului DNSC, „nu a fost un atac foarte complex” — au fost exploatate vulnerabilități cunoscute, notificate chiar recent de autoritate și rămase nereparate, plus credențiale pierdute și postate pe internet; „putea fi prevenit”. Nicio lecție teoretică nu putea ilustra mai limpede miza reală a măsurilor art. 13: intervalul dintre „știm” și „am reparat”, plus o parolă scursă fără al doilea factor.
04Anexa I: sectoarele de criticitate înaltă — 11 mini-rapoarte
Fiecare mini-raport răspunde, pentru sectorul lui, la aceleași trei întrebări: unde e sectorul cu aplicarea legii, cum arată tabloul de amenințări și care sunt cele 3 măsuri art. 13 cu impactul cel mai mare acum.
05Anexa II: alte sectoare critice — 7 mini-rapoarte
Sectoarele Anexei II poartă aceleași obligații de fond, cu supraveghere de regulă reactivă și plafonul de amendă de 7 mil. € sau 1,4% — detaliile fiecăruia, în raportul dedicat.
06Ce urmează
Trei mecanisme vor da ritmul perioadei următoare. Primul e calendarul legal: autoevaluarea anuală de maturitate (art. 12 (4)) transformă conformitatea dintr-un proiect cu final într-un ciclu care revine — cu plan de remediere în 30 de zile pentru entitățile esențiale (art. 12 (5)). Al doilea e supravegherea: proactivă la esențiale, reactivă la importante, cu sancțiunile art. 60 aplicabile per obligație — iar incidentele publice arată că scrutinul nu mai e teoretic. Al treilea, și cel mai rapid, e piața: chestionarele de securitate pe lanțul de aprovizionare se înmulțesc de la un contract la altul. O limită onestă, la final: nu există încă date publice defalcate pe sectoare despre înregistrări sau incidente — când vor apărea, actualizăm acest raport cu cifre în locul calificativelor.
07Metodologie și limite
Dacă vrei să treci de la starea sectorului la starea propriei organizații: calculatorul gratuit Cremene îți dă verdictul de încadrare în 5 minute, iar biblioteca de ghiduri îți arată, pas cu pas, cum se închide fiecare obligație. Instrument de suport, nu garanție de conformitate — dar drumul devine clar.
Surse și texte oficiale
- OUG nr. 155/2024 — Portal Legislativ
- Directiva (UE) 2022/2555 (NIS2), Anexele I–II
- DNSC — informații NIS2
- Regulamentul (UE) 2022/2554 (DORA)
- G4Media — interviul cu Dan Cîmpean, directorul DNSC (18 iulie 2026)
Material informativ, nu consultanță juridică. Legislația se poate modifica — verifică textele oficiale înainte de decizii cu efecte legale.